Cum pentru Duminica am stabilit cu Catalin si cu Trandafirii sa mergem pe valea Regen-ului, pana la Nittenau, ne-am trezit de dimineata, am mancat si am pornit spre locul de intalnire, ultimul pod peste Regen, inainte de iesirea din Regensburg.
Imediat ce am ajuns, ne-a sunat Catalin si ne-a anuntat ca nu mai vine fiindca nu se simte bine. Nu am apucat bine sa inchid ca sunat si Cristi care insa ne-a confirmat ca vin, asa ca sa ii asteptam. Cu ceva intarziere, pe la 10:30 am plecat in sfarsit la drum.
In Regenstauf, grupul nostru s-a inmultit, intrucat ne-au ajuns din urma niste prieteni de-ai lui Cristi si ai Simonei, Anca si Hans. Din pacate, cei mici au inceput sa se plictiseasca, asa ca de la Ramspau ne-am despartit. Simona, Cristi, Anca, Hans si copii s-au intors la Regenstauf la strand, eu si Denisa mergand totusi mai departe, conform planului initial.
La iesire din Ramspau valea se ingusteaza si, anul trecut, pista de bicicleta disparea. Spre surprinderea mea, in timpul iernii, pe o buna parte din defileu au construit un tronson nou de pista pentru biciclisti, intre rau si sosea.
In jurul pranzului, am ajuns la Nittenau. De anul trecut, am retinut terasa la care am oprit, asa ca si acum, am insistat sa mancam in acelasi loc. Dupa ceva asteptare, deoarece si altii au profitat de vremea frumoasa, am prins totusi loc la masa, la terasa, chiar cu fata spre rau.
Dupa niste portii uriase de mancare si niste pahare racoritoare de Spetzi, am plecat inapoi spre Regensburg. Daca la ducere am tinut malul drept, drumul de intors l-am facut pe malul stang. De aceasta data, atmosfera nu a mai fost atat de linistita intrucat, pe malul stang, pista de bicicleta este paralela cu drumul national.
Desi vremea a fost frumoasa toata ziua, fix cand am ajuns inapoi in Regenstauf, s-a pus ploaia. Tosusi, spre norocul nostru, eram chiar in zona podului peste Regen, asa ca am avut unde sa ne adapostim, chiar sub pod.
Ploaia nu a tinut decat 10 minute, asa ca, imediat ce a iesit soarele am plecat mai departe. Pe drumul spre casa am ocolit centrul orasului, trecand pe centura de est a Regensburgului, prin zona industriala. Am ajus acasa dupa aproape 9 ore, timp in care am facut 84 de kilometrii, un record absolut pentru Denisa.
Imediat ce am ajuns, ne-a sunat Catalin si ne-a anuntat ca nu mai vine fiindca nu se simte bine. Nu am apucat bine sa inchid ca sunat si Cristi care insa ne-a confirmat ca vin, asa ca sa ii asteptam. Cu ceva intarziere, pe la 10:30 am plecat in sfarsit la drum.
In Regenstauf, grupul nostru s-a inmultit, intrucat ne-au ajuns din urma niste prieteni de-ai lui Cristi si ai Simonei, Anca si Hans. Din pacate, cei mici au inceput sa se plictiseasca, asa ca de la Ramspau ne-am despartit. Simona, Cristi, Anca, Hans si copii s-au intors la Regenstauf la strand, eu si Denisa mergand totusi mai departe, conform planului initial.
La iesire din Ramspau valea se ingusteaza si, anul trecut, pista de bicicleta disparea. Spre surprinderea mea, in timpul iernii, pe o buna parte din defileu au construit un tronson nou de pista pentru biciclisti, intre rau si sosea.
In jurul pranzului, am ajuns la Nittenau. De anul trecut, am retinut terasa la care am oprit, asa ca si acum, am insistat sa mancam in acelasi loc. Dupa ceva asteptare, deoarece si altii au profitat de vremea frumoasa, am prins totusi loc la masa, la terasa, chiar cu fata spre rau.
Dupa niste portii uriase de mancare si niste pahare racoritoare de Spetzi, am plecat inapoi spre Regensburg. Daca la ducere am tinut malul drept, drumul de intors l-am facut pe malul stang. De aceasta data, atmosfera nu a mai fost atat de linistita intrucat, pe malul stang, pista de bicicleta este paralela cu drumul national.
Desi vremea a fost frumoasa toata ziua, fix cand am ajuns inapoi in Regenstauf, s-a pus ploaia. Tosusi, spre norocul nostru, eram chiar in zona podului peste Regen, asa ca am avut unde sa ne adapostim, chiar sub pod.
Ploaia nu a tinut decat 10 minute, asa ca, imediat ce a iesit soarele am plecat mai departe. Pe drumul spre casa am ocolit centrul orasului, trecand pe centura de est a Regensburgului, prin zona industriala. Am ajus acasa dupa aproape 9 ore, timp in care am facut 84 de kilometrii, un record absolut pentru Denisa.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu